CORNUL ÎN MUZICA DE CAMERĂ A COMPOZITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA: UNELE OBSERVAȚII

Authors

  • Dorina Munteanu AMTAP, Chisinau, De-a lungul anilor, în componistica națională, se atestă tot mai mult interesul compozitorilor din Republica, Moldova pentru corn, importanța acestuia amplificându-se considerabil. Acesta se face tot mai des auzit, atât în, componența orchestrei simfonice, precum și în cadrul unor ansambluri camerale și chiar lucrări solistice cu, acompaniament. Calitățile timbrale ale cornului, apropiate buciumului, le-a dat compozitorilor posibilitatea să-și, exprime ideile de inspirație folclorică și să-l descopere dintr-o altă perspectivă de îmbinare a moştenirii clasice cu, paleta timbrală a folclorului românesc., Spre deosebire de repertoriul naţional orchestral, unde cornul este utilizat destul de frecvent, în muzica de, cameră, lista creaţiilor destinate acestui instrument nu este foarte amplă. Totodată, în acest segment al muzicii, naţionale de cameră se observă o tratare destul de variată a cornului. Unicitatea timbrală a acestuia se regăseşte, în creaţiile camerale semnate pentru componențe diferite, cum ar fi duete, triouri, cvintete de lemn, cvintete de, alamă, sextete și alte componențe mai mari., Din categoria creațiilor pentru corn solo face parte o singură creație, Improvizații în patru dispoziții, scrisă, de V. Rotaru în anul 1979. Menționăm în paranteze că ulterior compozitorul a realizat o adaptare pentru corn și, orchestră de cameră a lucrării. În continuare vom face o scurtă analiză a variantei pentru corn solo., Improvizații în patru dispoziții se remarcă prin imitarea specificului timbral al buciumului și intonațiilor, folclorului românesc. Stilul improvizatoric îi permite solistului o abordare individuală și o libertate mai mare în, dinamică sau tempo. Creația nu este una de proporții, dar cuprinde o gamă largă de posibilități expresive ale, cornului și necesită măiestrie interpretativă din partea solistului. Aici se utilizează practic întreg diapazonul, instrumentului, precum și diferite tehnici de interpretare cum ar fi: bouché sau frullato., Prima parte este scrisă într-un tempou presto, melodia solistică fiind construită preponderent din triolete pe, scara naturală. Aici putem remarca o dispută dintre două motive cu caracter diferit, care reprezintă două stări, opuse. Primul motiv sună ca un semnal sau o chemare, maiestuos și puternic., Exemplul nr. 1, Al doilea motiv este construit pe o gamă descendentă, meno mosso și dolce și arată o stare contemplativă, și nostalgică. Author

Keywords:

Muzică instrumentală, Corn, Muzică de Cameră, Republica Moldova, Compozitori din Republica Moldova

Abstract

De-a lungul anilor, în componistica națională, se atestă tot mai mult interesul compozitorilor din Republica Moldova pentru corn, importanța acestuia amplificându-se considerabil. Acesta se face tot mai des auzit, atât în componența orchestrei simfonice, precum și în cadrul unor ansambluri camerale și chiar lucrări solistice cu acompaniament. Calitățile timbrale ale cornului, apropiate buciumului, le-a dat compozitorilor posibilitatea să-și exprime ideile de inspirație folclorică și să-l descopere dintr-o altă perspectivă de îmbinare a moştenirii clasice cu paleta timbrală a folclorului românesc. Spre deosebire de repertoriul naţional orchestral, unde cornul este utilizat destul de frecvent, în muzica de cameră, lista creaţiilor destinate acestui instrument nu este foarte amplă. Totodată, în acest segment al muzicii naţionale de cameră se observă o tratare destul de variată a cornului. Unicitatea timbrală a acestuia se regăseşte în creaţiile camerale semnate pentru componențe diferite, cum ar fi duete, triouri, cvintete de lemn, cvintete de alamă, sextete și alte componențe mai mari.

International Musicology Congress Vol. 1 No. 4, 2018

Downloads

Published

2026-02-11

Issue

Vol. 1 No. 4 (2018): International Musicology Congress

Section

Articles